Coronarografia sau angiografia coronariană este o procedură diagnostică esențială în domeniul cardiologiei. Rolul său principal este de a permite medicilor să vizualizeze și să evalueze starea de sănătate a arterelor coronare, acele vase de sânge care alimentează inima cu sânge, și să stabilească dacă există îngustări sau blocaje la nivelul acestora care ar putea afecta fluxul de sânge către inimă. Coronarografia are mai multe beneficii și avantaje. În același timp, deși relativ sigură, presupune și unele riscuri. Despre aceste beneficii și riscuri îți vom vorbi în continuare.[1]
Beneficiile procedurii de coronarografie
Coronarografia este un instrument esențial în diagnosticarea corectă a bolilor cardiace și a tratamentului acestora. Această procedură oferă informații detaliate despre starea inimii și a vaselor de sânge care o alimentează, evidențiind îngustările sau blocaje existente și permițând localizarea exactă a acestora și stabilirea severității lor. Informațiile obținute pot ajuta nu doar la detectarea unor afecțiuni cardiace, ci și la planificarea tratamentelor viitoare și la efectuarea anumitor proceduri.[1][2]
Coronarografia este un instrument valoros și când vine vorba de monitorizarea eficacității tratamentului. În cazul pacienților care au suferit deja un atac de cord sau au fost supuși unei proceduri de angioplastie sau bypass, coronarografia poate fi folosită pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului și a asigura că arterele coronare rămân deschise.[1][2]
Un avantaj major al unei proceduri de angiografie coronariană este reprezentat de caracterul său minim invaziv, care influențează durata de spitalizare și pe cea de recuperare. De obicei, nu este necesară o internare mai lungă de 24 de ore, iar recuperarea este rapidă, majoritatea pacienților putându-și relua activitățile normale la câteva zile după procedură.[1][2]
Riscurile asociate cu procedura de coronarografie
Coronarografia este considerată o procedură în general sigură, însă, ca orice intervenție medicală, ea nu este lipsită de riscuri. Unul dintre riscurile asociate cu coronarografia este reprezentat de posibilitatea de a dezvolta o alergie la substanța de contrast utilizată în timpul procedurii sau la unele medicamente.[3]
Cele mai citite articole
Apariția aritmiilor sau a leșinurilor poate fi, de asemenea, o consecință a procedurii. În plus, există un risc mic de a suferi un infarct miocardic în urma coronarografie. Alte riscuri asociate cu procedura includ apariția de hematoame la locul de puncție și posibilitatea de a dezvolta o infecție. Un alt risc, deși extrem de rar, este reprezentat de posibilitatea unui accident vascular cerebral.[3]
Este important de menționat că, în ciuda acestor riscuri, coronarografia rămâne o procedură esențială în diagnosticarea și managementul bolilor de inimă. Rata sa de succes este foarte ridicată, iar riscurile pot fi minimizate prin urmărirea atentă a pacientului și prin luarea unor măsuri preventive adecvate.[3]
Ce altceva trebuie să mai știi despre coronarografie?
Înainte de a ajunge la procedura de coronarografie, medicii utilizează de obicei o serie de teste neinvazive pentru a verifica starea inimii. Aceste teste pot include o electrocardiogramă, care măsoară activitatea electrică a inimii, o ecocardiografie, care utilizează unde sonore pentru a crea imagini detaliate ale inimii, sau un test de stres, care măsoară performanța inimii și a vaselor de sânge în timp ce pacientul efectuează exerciții fizice. Aceste teste sunt de obicei prima linie de investigație, deoarece sunt non-invazive, mai puțin riscante și mai confortabile pentru pacient.[1]
Dacă vei face o coronarografie, trebuie să știi că aceasta nu necesită anestezie generală, ci doar locală, ceea ce înseamnă că vei fi treaz/ă pe parcursul său. Nu este o procedură dureroasă. Este posibil să simți o senzație de presiune în locul unde este introdus cateterul sau o senzație de căldură după injectarea senzației de contrast. Aceste senzații nu persistă prea mult timp și pot cauza un oarecare disconfort, dar nu și durere.[2]
Coronarografia este considerată standardul de aur pentru diagnosticarea bolilor coronariene și are multe beneficii. Cu toate acestea, nu se poate spune că este complet lipsită riscuri. În ciuda acestor riscuri, beneficiile diagnosticării și tratării corecte a bolilor coronariene depășesc cu mult posibilele complicații. Decizia de a efectua sau nu o coronarografie poate fi luată însă doar de medicul cardiolog.
Bibliografie:
- „Coronary Angiogram”, Mayo Clinic, 2023, www.mayoclinic.org/tests-procedures/coronary-angiogram/about/pac-20384904. Accessed 6 Feb. 2024.
- „Coronary Angiography”, MedlinePlus Medical Encyclopedia, 2022, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm. Accessed 6 Feb. 2024.
- „Risks – Angiography”, NHS, 2024, www.nhs.uk/conditions/angiography/risks/. Accessed 6 Feb. 2024.
