CBAM – ce inseamna?

CBAM este instrumentul Uniunii Europene care pune un pret pe emisiile de carbon incorporate in anumite marfuri importate, pentru a preveni relocarea productiei in tari cu reguli climatice mai slabe. In 2026 incepe regimul definitiv, cu obligatia de a cumpara si preda certificate CBAM, aliniat pretului din EU ETS. Articolul explica pe intelesul tuturor cum functioneaza, cine este vizat, ce termene exista, ce costuri pot aparea si ce trebuie sa faca firmele pentru a ramane conforme.

Ce inseamna CBAM si de ce conteaza

CBAM inseamna Carbon Border Adjustment Mechanism si este reglementat prin Regulamentul (UE) 2023/956 adoptat de Parlamentul European si Consiliu. Scopul sau este sa egaleze costul carbonului dintre produsele fabricate in UE, supuse EU ETS, si produsele importate, reducand riscul de “carbon leakage”. In esenta, importatorii trebuie sa declare emisiile incorporate ale marfurilor vizate si sa achizitioneze certificate CBAM la un pret corelat cu pretul certificatelor de emisii EU ETS. In perioada de tranzitie (Q4 2023–2025) s-a raportat fara plata; din 1 ianuarie 2026 intra in vigoare obligatia financiara. Comisia Europeana si autoritatile competente nationale gestioneaza registrul CBAM, verificarea si sanctionarea. Conform cadrului Fit for 55, CBAM acopera initial sectoare cu risc ridicat de emisii incorporate: ciment, fier si otel, aluminiu, ingrasaminte, energie electrica si hidrogen. Din 2026, intrarea in regimul cu certificate leaga direct costul importului de intensitatea de emisii a producatorului si de pretul carbonului in UE.

Cum functioneaza in 2026: certificate, pret si termene

In regimul definitiv, importatorul devine “declarant autorizat CBAM”, cumpara certificate CBAM din registrul national si le preda anual, pana la 31 mai, pentru emisiile incorporate in importurile din anul precedent. Pretul unui certificat CBAM reflecta media saptamanala a pretului EU ETS (EUA) publicata de Comisia Europeana; astfel, daca pretul EUA fluctueaza, costul CBAM se ajusteaza similar. Declaratia anuala CBAM include cantitatile importate, emisiile directe (si, treptat, unele emisii indirecte conform actelor de punere in aplicare), certificatele predate si eventualele preturi ale carbonului platite in tara de origine, care se scad pentru a evita dubla impunere. Exista un prag de minimis pentru expeditiile cu valoare sub 150 EUR, scutite de la CBAM. Statele membre pot stabili penalitati administrative in caz de neconformitate, iar Comisia (DG TAXUD si DG CLIMA) coordoneaza metodologia si controlul.

Etapele esentiale in 2026:

  • Obtinerea statutului de “declarant autorizat CBAM” inainte de import.
  • Determinarea emisiilor incorporate conform metodologiei UE si standardelor MRV.
  • Achizitia de certificate CBAM la pret corelat cu EUA si gestionarea stocului.
  • Predarea pana la 31 mai 2027 a certificatelor pentru importurile din 2026.
  • Regularizarea pretului carbonului platit in tara de origine, daca este aplicabil.

Sectoarele si produsele acoperite in etapa initiala

Din 2026, aria CBAM ramane centrata pe sase domenii cu emisii intensive si risc de relocare: ciment, fier si otel, aluminiu, ingrasaminte, energie electrica si hidrogen. Lista este definita prin coduri tarifare si poate include si anumiti precursori sau produse intermediare (de exemplu, anumite semifabricate din otel sau aluminiu) conform anexelor la Regulamentul (UE) 2023/956 si actelor de punere in aplicare. Pentru electricitate, sunt posibile exceptii daca tarile vecine participa la un sistem echivalent de plafonare si tranzactionare a emisiilor compatibil cu EU ETS. Selectia acestor sectoare vizeaza marfuri cu intensitate mare de emisii: productia de clincher si ciment, otel primar pe baza de furnal, aluminiu primar pe baza de aluminia, sinteza de amoniac si produse cu azot, generarea de energie pe baza de combustibili fosili si productia de hidrogen prin reformare cu abur. In timp, domeniul de aplicare poate fi extins la alte produse transformate, dupa evaluari ale Comisiei Europene in cooperare cu statele membre si cu Organizatia Mondiala a Comertului (OMC).

Obligatii pentru companii: date, verificare si fluxuri operaționale

Din 2026, importatorii trebuie sa poata dovedi emisiile incorporate in marfurile importate, utilizand date specifice furnizate de producatorii din tarile terte si verificate de entitati independente acreditate. Metodologia MRV (monitorizare, raportare, verificare) urmeaza principii aliniate cu EU ETS, cu factori de emisie, limite de sistem, acoperire a emisiilor directe si, progresiv, indirecte. Daca datele specifice lipsesc, se pot aplica valori implicite stabilite de Comisie, insa utilizarea lor este limitata si, in general, mai putin avantajoasa economic. Pentru gestionare, companiile trebuie sa integreze CBAM in sistemele ERP, sa urmareasca stocul de certificate si sa coreleze importurile vamale cu declaratia anuala CBAM.

Checklist de conformare pentru 2026:

  • Inregistrare ca “declarant autorizat CBAM” si asocierea la un EORI valid.
  • Contracte cu furnizorii pentru date de emisii specifice si trasabilitate pe lot.
  • Selectarea unui verificator acreditat si plan de audit al datelor de emisii.
  • Integrarea codurilor tarifare CBAM in procesele de clasificare vamala.
  • Configurarea politicilor interne de hedging pentru pretul EUA legat de CBAM.
  • Stabilirea calendarului intern pentru depunerea declaratiei pana la 31 mai.

Impact economic si exemple numerice de cost

CBAM transforma intensitatea de emisii in cost monetar la frontiera, aliniat cu pretul EUA. Ca ordin de marime, daca pretul EUA se afla intr-un interval de 60–90 EUR/tCO2, un import de otel cu 1,8 tCO2/t poate genera un cost CBAM estimativ de 108–162 EUR pe tona, ajustabil cu eventualul pret al carbonului platit in tara de origine. Pentru ingrasaminte pe baza de amoniac, intensitatile pot depasi 2 tCO2/t, ceea ce multiplica sensibilitatea la pretul EUA. Pentru ciment (sau clincher), intensitatile sunt, de regula, ridicate, iar costul CBAM poate reprezenta un procent insemnat din pretul CIF. In 2026, declaratia CBAM pentru emisiile din 2026 se depune pana la 31 mai 2027, iar certificatele se pot cumpara pe parcursul anului pentru a gestiona volatilitatea pretului. Companiile pot adopta strategii de reducere a costului prin preferinta pentru furnizori cu intensitate redusa de emisii, contracte pe termen mediu cu clauze legate de pretul carbonului si utilizarea datelor verificate in locul valorilor implicite.

Legatura cu EU ETS si eliminarea treptata a alocarilor gratuite

CBAM este conceput sa lucreze in tandem cu reformele EU ETS. In fit for 55, alocarile gratuite din EU ETS pentru sectoarele acoperite de CBAM sunt eliminate gradual in perioada 2026–2034, iar factorul CBAM creste corespunzator, pentru a evita dubla protectie. Aceasta sincronizare inseamna ca, pe masura ce producatorii din UE primesc tot mai putine alocari gratuite, importurile suporta o ajustare la frontiera tot mai completa. Calendarul de eliminare are valori numerice anuale, iar firmele trebuie sa le cunoasca atunci cand planifica preturi si contracte. Acest design este esential pentru integritatea OMC a mecanismului si pentru asigurarea unui teren de joc echitabil intre producatorii din UE si cei din afara UE. Comisia Europeana publica ghiduri si actualizari pentru a clarifica modul in care factorii se aplica pe produse si ani.

Calendar orientativ de eliminare a alocarilor gratuite (UE ETS) si cresterea rolului CBAM:

  • 2026: ~2,5% eliminare pentru sectoarele CBAM, factor CBAM corespunzator.
  • 2027: ~5% eliminare, accentuand semnificatia datelor verificate de emisii.
  • 2028: ~10% eliminare, crescand expunerea la costul carbonului.
  • 2029: ~22,5% eliminare, cu efecte vizibile in contractele de aprovizionare.
  • 2030: ~48,5% eliminare, aliniere importanta intre UE si importuri.
  • 2031: ~61% eliminare, presiune sporita pentru decarbonizare la furnizori.
  • 2032: ~73,5% eliminare, CBAM acopera majoritatea diferentei de carbon.
  • 2033: ~86% eliminare, aproape de eliminare totala a alocarilor gratuite.
  • 2034: 100% eliminare, cu CBAM in regim deplin pe domeniul initial.

Institutiile implicate si guvernanta mecanismului

Guvernanta CBAM este impartita intre Comisia Europeana si autoritatile competente din statele membre. DG TAXUD gestioneaza componentele de registru si coordonarea vamala, iar DG CLIMA asigura coerenta cu EU ETS si cu obiectivele climatice. Statele membre autorizeaza declarantii CBAM, supravegheaza verificatorii si aplica sanctiuni. La nivel international, OMC ramane forumul de referinta pentru compatibilitatea regulilor comerciale, iar Secretariatul UNFCCC ofera contextul global al reducerii emisiilor. In 2026, regimul definitiv inseamna si cresterea nevoii de interoperabilitate a datelor intre sistemele vamale, registrul CBAM si platformele de raportare a emisiilor. Comisia publica periodic valori implicite, ghiduri metodologice si rapoarte de implementare, inclusiv statistici agregate la nivelul UE privind certificatele vandute si predate, pentru a asigura transparenta pietei. Firmele ar trebui sa monitorizeze Jurnalul Oficial al UE pentru noi acte de punere in aplicare si sa consulte autoritatea nationala pentru detalii procedurale si termene precise.

Perspectiva internationala si initiative similare

CBAM are o dimensiune geopolitica importanta, pentru ca semnalul de pret la frontiera stimuleaza investitiile in tehnologii cu emisii reduse si in afara UE. Regatul Unit a anuntat un mecanism UK CBAM cu intrare tintita pentru 2027, iar Canada si SUA au discutii si propuneri (de exemplu, ideea de “club al carbonului” si propuneri legislative de tip “Clean Competition”). OECD si Banca Mondiala analizeaza efectele de lant asupra comertului si decarbonizarii. Pentru compatibilitate cu OMC, CBAM se bazeaza pe emisiile reale ale produsului, permite creditarea pretului carbonului platit in tara de origine si urmareste tratament nediscriminatoriu. In 2026, companiile exportatoare spre UE sunt tot mai interesate de standarde MRV compatibile cu UE si de certificari independente, inclusiv pentru energie cu emisii reduse, hidrogen verde sau otel cu DRI-EAF. Pe masura ce mai multe jurisdictii introduc preturi ale carbonului, diferentele se vor diminua, iar ajustarea la frontiera va functiona ca punte temporara catre convergenta globala a politicilor climatice.

Recomandari practice pentru 2026: ce poti face acum

CBAM aduce in 2026 cerinte concrete si costuri potentiale, dar si oportunitati de a diferentia produsele cu amprenta scazuta de carbon. Pentru importatori, prioritatea este obtinerea statutului de declarant autorizat, configurarea sistemelor de date si incheierea acordurilor cu furnizorii pentru date verificate de emisii. Pentru exportatorii din afara UE, construirea unui sistem MRV compatibil cu metodologia UE si auditarea anuala devin conditii comerciale. Finantele pot evalua expunerea la pretul EUA si optiunile de hedging, iar achizitiile pot renegocia contracte in functie de intensitatea de emisii a furnizorilor. In paralel, departamentele juridic si vamal trebuie sa integreze CBAM in procedurile de clasificare, declarare si arhivare.

Prioritati cheie pentru companii in 2026:

  • Cartografierea portofoliului de importuri pe coduri CBAM si volum anual.
  • Colectarea de date de emisii la nivel de produs, cu verificare independenta.
  • Plan de cumparare si predare de certificate aliniat fluctuatiilor EUA.
  • Clauze contractuale privind carbonul cu furnizorii si indexarea pretului.
  • Testarea fluxurilor IT intre ERP, vamal si registrul CBAM, cu audit intern.
Costache Cristian Dinu

Costache Cristian Dinu

Sunt Cristian Dinu Costache, am 41 de ani si profesez ca analist de mediu. Am absolvit Facultatea de Stiinte ale Mediului si am lucrat in proiecte nationale si internationale care au vizat evaluarea impactului activitatilor umane asupra ecosistemelor. Experienta mea include elaborarea de rapoarte de mediu, monitorizarea calitatii aerului si apei, dar si consilierea institutiilor si companiilor pentru implementarea unor politici sustenabile. Am invatat ca analiza riguroasa si obiectivitatea sunt esentiale pentru a oferi solutii viabile.

In afara activitatii profesionale, imi place sa fac drumetii, sa particip la actiuni de plantare si sa citesc articole stiintifice despre schimbarile climatice. Cred ca rolul unui analist de mediu este sa fie puntea dintre stiinta si societate, oferind informatii clare care pot contribui la protejarea planetei.

Articole: 304